Nu sunt un soldat de plumb
Nici măcar din cositor
Sunt doar o carcasă goală
Nu văd niciun viitor
Nu pot sa mai schimb nimic
Viitoru-i infinit
Poate numai pentru tine
Eu nu pot să văd nimic
Sunt blocat doar într-un punct
Negru-i tot în jurul meu
Incapabil de miscare
Simt că nici nu mai sunt eu...
Sunt pe marginea prăpastiei
Mai bine aș fi căzut
Cel puțin știam un lucru
N-aveam unde să mă duc
Așa încă am soluții
Însă eu mai văd doar una
Negrul din fundul prapastiei
Simt cum mă strigă întruna
Mai e doar o picătură
Până o s-ajung să sar
De ce să trăiesc degeaba
Simt că totu-i în zadar
Sunt persoane lângă mine
Eu îi consider prieteni
Am mai fost salvat o dată
Nu vad să se mai repete
Am făcut multe greseli
Sunt marcat de propria-mi vina
Am păcătuit prea mult
Gânduri negre-ncep să vină
Datoriile se-adună
Sper s-ajung să le plătesc
Nu văd cum pot face asta
Am renunțat să mai trăiesc....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu