NICIODATA SA NU TE TEMI DE CEEA CE SCRII SI NICI DE CEEA CE SIMTI

luni, 19 noiembrie 2018

Din seria "tăiat vene"

Nu sunt un soldat de plumb
Nici măcar din cositor
Sunt doar o carcasă goală
Nu văd niciun viitor
Nu pot sa mai schimb nimic
Viitoru-i infinit
Poate numai pentru tine
Eu nu pot să văd nimic
Sunt blocat doar într-un punct
Negru-i tot în jurul meu
Incapabil de miscare
Simt că nici nu mai sunt eu...

Sunt pe marginea prăpastiei
Mai bine aș fi căzut
Cel puțin știam un lucru
N-aveam unde să mă duc
Așa încă am soluții
Însă eu mai văd doar una
Negrul din fundul prapastiei
Simt cum mă strigă întruna

Mai e doar o picătură
Până o s-ajung să sar
De ce să trăiesc degeaba
Simt că totu-i în zadar
Sunt persoane lângă mine
Eu îi consider prieteni
Am mai fost salvat o dată
Nu vad să se mai repete

Am făcut multe greseli
Sunt marcat de propria-mi vina
Am păcătuit prea mult
Gânduri negre-ncep să vină
Datoriile se-adună
Sper s-ajung să le plătesc
Nu văd cum pot face asta
Am renunțat să mai trăiesc....

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu