de fapt nu stiu care este cu adevarat motivul insa am inceput o alta poveste, care, din pacate, cred ca va sfarsi la fel ca si prima mea incercare... nefinalizata... insa cine stie oricum inceputul suna cam asa :
Povestea mea / Viata de vampir
Desi a trecut atata timp imi aduc foarte bine aminte ziua in care m-am nascut pentru a doa oara.
Era o iarna rece, cu multa zapada. Nu aveam de gand sa parasesc caldura camerei mele , insa , primind un telefon urgent, a trebuit sa ma indrept catre amicul meu Arthur, la o distanta nu foarte mare de caminul meu.
Chiar daca distanta nu era semnificativa, neavand cum sa fac rost de un mijloc de transport intr-un timp scurt, tinand cont de ora tarzie, a trewbuit sa ma indrept catre Arthur pe jos, facandu-mi drum printre nameti.
Dupa cateva ore de mers printre nameti am reusit sa ajung la Wolf's Hoause, caminul prietenului meu, numit astfel dupa haita de lupi care isi petrec fiecare iarna in padurea de langa casa. Chiar daca ma asteptam sa fie ceva destul de important, nu banuiam ca il voi gasi pe Arthur atat de speriat si de alb la fata.
-Multumesc ca ai venit Andrew. Nu stiam ce sa mai fac si tu esti singura persoana in care am incredere. Cred ca ti-a fost greu sa ajungi pana aici la o asemenea ora si pe vremea asta insa sunt disperat, nu stiu ce sa mai fac.
-Stai linistit Arthur, incearca sa te calmezi, altfel nu pot sa inteleg ce spui. Oricum incearca sa te linistesti. Ce ai patit?
-Nu eu, Andrew, nu eu. Emily. Si sincer nu stiu ce s-a intamplat. Azi dimineata, cand m-am trezit ea nu era langa mine. Stii si tu ca eu nu sunt o persoana matinala asa ca nu am banuit nimic, insa cand nu a venit la micul dejun, am inceput sa-mi fac griji. Nici pana acum nu s-a intors. Mi-e teama sa nu se fi intamplat ceva, in special in perioada asta in care lupii aceia dau tarcoale casei.
Stiam ca nu ar fi trebuit sa cumpar Wolf's House. Casa asta e blestemata.
-Nu te gandi la asa ceva in aceste momente.Poate ca s-a dus pana in sat si a trebuit sa ramana acolo peste noapte din cauza vremii. Si eu de abia am reusit sa ajung pana aici. Nu te ingrijora, voi ramane peste noapte aici , iar maine dimineatza mergem in sat si o cautam. Pana atunci trebuie sa te odihnesti putin. Sunt convins ca totul va fi bine
Era o iarna rece, cu multa zapada. Nu aveam de gand sa parasesc caldura camerei mele , insa , primind un telefon urgent, a trebuit sa ma indrept catre amicul meu Arthur, la o distanta nu foarte mare de caminul meu.
Chiar daca distanta nu era semnificativa, neavand cum sa fac rost de un mijloc de transport intr-un timp scurt, tinand cont de ora tarzie, a trewbuit sa ma indrept catre Arthur pe jos, facandu-mi drum printre nameti.
Dupa cateva ore de mers printre nameti am reusit sa ajung la Wolf's Hoause, caminul prietenului meu, numit astfel dupa haita de lupi care isi petrec fiecare iarna in padurea de langa casa. Chiar daca ma asteptam sa fie ceva destul de important, nu banuiam ca il voi gasi pe Arthur atat de speriat si de alb la fata.
-Multumesc ca ai venit Andrew. Nu stiam ce sa mai fac si tu esti singura persoana in care am incredere. Cred ca ti-a fost greu sa ajungi pana aici la o asemenea ora si pe vremea asta insa sunt disperat, nu stiu ce sa mai fac.
-Stai linistit Arthur, incearca sa te calmezi, altfel nu pot sa inteleg ce spui. Oricum incearca sa te linistesti. Ce ai patit?
-Nu eu, Andrew, nu eu. Emily. Si sincer nu stiu ce s-a intamplat. Azi dimineata, cand m-am trezit ea nu era langa mine. Stii si tu ca eu nu sunt o persoana matinala asa ca nu am banuit nimic, insa cand nu a venit la micul dejun, am inceput sa-mi fac griji. Nici pana acum nu s-a intors. Mi-e teama sa nu se fi intamplat ceva, in special in perioada asta in care lupii aceia dau tarcoale casei.
Stiam ca nu ar fi trebuit sa cumpar Wolf's House. Casa asta e blestemata.
-Nu te gandi la asa ceva in aceste momente.Poate ca s-a dus pana in sat si a trebuit sa ramana acolo peste noapte din cauza vremii. Si eu de abia am reusit sa ajung pana aici. Nu te ingrijora, voi ramane peste noapte aici , iar maine dimineatza mergem in sat si o cautam. Pana atunci trebuie sa te odihnesti putin. Sunt convins ca totul va fi bine
