incercare de 2 10

din ciclul tampenii scrise in ore inca o chestie... (Gabitzu daca citesti asta sa stii ca datorita tie am scris :)) )

Anul '93 prima luna 02
Asta e data in care am ajuns printre voi
Nimic mai mult sau mai putin
Doar un copil
Am crescult incet fara sa ma gandesc
La cine vreau sa fiu
Apoi am inceput sa-nvat, sa stau pe-afara
Imi amintesc si-acum prima zi de scoala
Am inceput timid fara sa stiu ce ma asteapta
Mergeam incet crezand ca e calea cea dreapta
Dar imi placea asa, treceam prin viata fara griji
Si fara sa-mi dau seama sunt in 2005.
An fatidic, trec prin destule probleme
Si am de luat decizii ce mi se par mult prea grele.
Dar am trecut peste si-am inceput sa ma schimb
Din pustiul timid am devenit mai acid
Am inceput s-ascult casete cu hip-hop
Datorita lor definitiv am fost schimbat
Am ales sa fiu diferit de cei ce ma-nconjoara
Si-am inceput usor sa-mi pun sufletul pe coala
Am inceput s-ascult Arssura, Nimeni Altu', Parazitii
Ceilalti se uitau la mine si radeau ca tampitii
Dar nu-mi pasa, caci im creasem lumea mea
Unde nimic nu ma atingea si nu ma putea afecta...

Tot ce traieste trebuie sa moara...

o replica pe care am auzit-o de multe ori...
si pe care mi-am spus-o de mai multe ori decat as fi vrut incercand sa gasesc o alinare in aceste cuvinte de fiecare data cand inca unul s-a stins...
parca pe zi ce trece ramanem tot mai putini...
dar cat vom mai rezista nu stiu...
cel putin nu stiu cat VOI mai rezista...
deja moartea mi se pare ceva firesc asa ca nu imi e teama, chiar daca imi va fi voi incerca sa mor zambind...
de ce zambind?? poate ca asa nu voi mai fi trist...
sau ii voi face pe ceilalti sa creada ca am murit fericit....
fericire... cuvantul asta a cam disparut din mine, e strain...
poate ca ma vezi zambind dar nu inseamna ca sunt fericit, pur si simplu ii las pe ceilalti sa creada ca sunt bine, ca nimic nu ar putea sa ma darame, cand, de fapt mai am un pas pana la prapastie...
stiam ca o sa se ajunga si aici dar nu stiam cand
acum totul depinde doar de mine
pana acum nu am incercat sa ma indepartez de "prapastie" , poate chiar vreau sa cad in ea...
in orice caz sansele sunt foarte mari... dar mai e ceva in mine care nu ma lasa sa renunt la lupta... nu imi da voie sa ma dau batut, vrea sa ma tina in viata cu orice pret
astept sa vad cat timp mai am... pana cedez si cad in prapastie scapand astfel de toate lucrurile pe care am promis sa nu le afle nimeni de la mine...
dar pana atunci nu pot decat sa astept
si sa continui sa fac ceea ce fac...

nebun? sau doar diferit?

m-am intrebat de multe ori...
am trecut prin multe etape incercand sa ma caracterizez intr-un cuvant...
la inceput a fost cuvantul ciudat...
apoi am trecut la cuvantul nebun...
si am descoperit oameni care m-au facut sa inteleg ca greseam...
nu eram nici ciudat, nici nebun...
eram doar diferit de cei pe care ii stiam eu...
dupa asta am inceput sa ma abandonez in muzica...
si ce genuri ii reprezinta mai bine pe cei ce sunt altfel decat rap/hip-hop si rock??
asa ca am inceput sa ascult...
dar nu ce asculta toata lumea... am vrut ceva diferit si am gasit cativa artisti/trupe care nu se bucurau de foarte mare atentie...
cel putin nu in mainstream...
am descoperit artisti/trupe precum arssura, 15 grade, pistol cu capse, e.m.i.l.
m-am regasit in versurile lor dar mai mult decat atat in mentalitatea pe care o sustineau..
nu pot spune in cuvinte insa in mintea mea s-a creat o legatura..
si asa am trecut peste orice... cat timp am avut muzica sau unii oameni alaturi am reusit sa trec peste orice...
sper sa fie la fel si de acum inainte

iata vin... tezele

dupa cum spune si titlul e din nou acea perioada in care vin tezele... iarasi...
cu toate astea nu pot spune ca imi e teama sau ca am emotii din cauza asta...
maine de exemplu am prima teza... ca de obicei, si incercand sa pastrez o traditie ca nu poate decat sa imi dauneze, nici de aceasta data nu am invatat nimic...
mai bine spus nu am repetat, sau citit... sau ce fac de obicei elevii :))
eu de obicei stau pe net si caut informatii despre Japonia si tot ce tine de ea dar si pierd destul de mult timp (a se citi prea mult) privind anime-uri (animatie japoneza/desene animate japoneze).
dar sa revin la subiect... tezele... un inamic declarat al elevului care considera ca nota 5 e superba.
deci si al meu... chiar si asa nu imi e frica de teze... poate doar de cea la matematica... si de cea la info :)) (pentru cei ce se intreaba sunt profil mate-info intensiv :)) )
in rest nu am de ce sa ma tem
daca nu e un chin prea mare poate sa imi spuna si mie cineva cum se comporta sau ce face un elev obisnuit?? (in cazul in care mai exista)

incercare de ceva...

Follow my blog with bloglovin
sincer nu stiu cum as putea sa numesc ce voi scrie mai jos... in momentul in care am scris acele lucruri eram la ora de geografie si am numit-o "scrisoare de adio"... (influentat fiind de o melodie)
so... here it goes :
----------------------------------------------------

Incerc... Sa fac ceva cu viata mea
Nu plec... Pana nu voi termina
Petrec... Orice zi ca ultima
Astept... Sa iasa moartrea-n calea mea

Este devreme, dar cred ca-i prea tarziu
M-apuc sa scriu, ce trebuia demult sa scriu
Si am de spus cuvinte ce-n mine am tinut
Caci pentru mine-apare un nou inceput
O noua viata, o alta cale-n fata mea
Nu stau prea mult pe ganduri si m-aventurez pe ea
Indiferent de ce m-asteapta in fata
Ma lupt cu mine insumi pentru o noua zi de viata
O alta lume, o carte pun usor pe canapea
Caci ea ma cheama si ma indrept spre ea
Tot mai aproape... Acum sunt langa ea
Dar ea dispare... Si-n locul ei ramane moartea

Incerc... Sa fac ceva cu viata mea
Nu plec... Pana nu voi termina
Petrec... Orice zi ca ultima
Astept... Sa iasa moartrea-n calea mea

O alta zi, se pare ca inca mai traiesc
Dar ce folos, caci nu mai pot sa mai iubesc
Oriunde-as fi sau orice as face
Vad chipul ei si asta nu-mi da pace
Am incercat de multe ori sa dau de ea, sa o gasesc
Dar ea e moarta, in timp ce eu inca mai traiesc
Inca o stea apune si e doar vina mea
Nu-mi pot ierta greseala din ziua aceea
Poate ca daca n-as fi fost atat de egoist
Acum ar fi trait si eu n-as mai fi trist
Insa asta-i doar o scrisoare de adio
Parasesc aceasta lume...
Am picat testul cu brio...

Incerc... Sa fac ceva cu viata mea
Nu plec... Pana nu voi termina
Petrec... Orice zi ca ultima
Astept... Sa iasa moartrea-n calea mea
------------------------------------------------
privind la ce am scris imi dau seama cat de mult am fost influentat de muzica...
dupa cum am mai spus am scris aceste randuri intr-o ora de geografie(cu toate ca nu cred ca are vreo importanta ora in care eram, mai importanta fiind muzica sub influenta careia eram la acel momentdat), deci nu stiu cati vor intelege ce am spus...
poate ca nici eu nu inteleg cu adevarat...
insa un lucru e sigur... inca nu a devenit scrisoare de adio si nici nu cred ca va devenii prea curand asa ca puti sa stati linistiti... (cei care mai intra din cand in cand pe aici)