5 ani...

Mamma mia... Au trecut...
5 ani de când nu am mai fost pe aici...
5 ani în care s-au întâmplat multe, atât bune cât și rele...
5 ani în care nu am scăpat de cele 3 puncte de la finalul propoziției...
5 ani în care ăsta a fost singurul lucru constant la mine...
5 ani în care am cunoscut mulți oameni noi...
5 ani în care unele din aceste persoane miau (ca pisica; si pentru a continua cu toate greșelile care le făceam în tot ce am scris pe aici, :D:D) devenit prieteni (cel puțin eu așa îi consider)...
5 ani în care am pierdut legătura cu și mai multe persoane...
5 ani... la finalul cărora am ajuns în anul 3... se pare că e valabilă replica „primii 5 ani sunt mai grei pân-ajungi în anul 3” :))
5 ani în care am depășit „sfertul de veac”...
5 ani în care am rămas același copil tembel...
5 ani după care încă mai e valabilă replica prin care cineva (nu mai știu cine) îmi spunea că stilul meu de a scrie e „dulce, dulceee, dulceee, tăiat vene, dulce, dulcee” :))...
5 ani și eu tot am râs cu poftă la replica asta :))...
5 ani... e ceva cu numărul ăsta... cred că am luat prea mulți „cinciari” în liceu...
5 ani... sper să nu mai treacă tot 5 ani până la următoarea postare :))
până atunci...
5 ani...